Programa Educatie Muzicala si Religie

Anexa nr. 2  la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 /  20.04.2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A IV-A

EDUCAŢIe muzicală

Aprobat cu ordin al ministrului

nr. 3919 / 20.04.2005

Bucureşti, 2005

NOTA DE PREZENTARE

Documentul de faţă reprezintă curriculumul de Educaţie muzicală pentru clasa IV-a. Acesta are rolul de a regla activitatea cadrelor didactice care predau această disciplină  şi de a furniza informaţii privind ce anume se intenţionează să ştie şi să fie capabili să facă elevii la sfârşitul învăţământului primar.

Scopul educaţiei muzicale constă în dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de receptare şi de exprimare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi instrumentală) şi prin audiţii muzicale, în contexte de învăţare care să permită manifestarea spontană, creativă a elevilor şi exprimarea preferinţelor acestora pentru audiere şi reaudiere.

Noul curriculum continuă coerent curriculumul pentru clasele I – a III-a, accentuând importanţa activităţilor concrete, a jocului, a mişcării, a obiectelor şi a instrumentelor care produc diverse sunete, pentru receptarea muzicii şi pentru exprimarea prin muzică. Concomitent cu activităţile de tip joc, receptarea şi reproducerea muzicii inclusiv cu ajutorul instrumentelor muzicale accesibile copiilor şi cadrelor didactice constituie un demers didactic dezirabil, prin care să fie atinse obiectivele prevăzute în programă. În acelaşi timp, utilizarea instrumentelor muzicale accesibile constituie o modalitate de a implica în activitatea specifică lecţiei de Educaţie muzicală a elevilor distoni.

În cadrul demersului evaluativ, va fi valorificată inclusiv participarea elevilor la activităţile artistice prilejuite de diferite evenimente laice şi religioase (serbări dedicate zilei şcolii, zilei învăţătorului, zilelor de naştere ale colegilor, cu ocazia Crăciunului etc.).

Educaţia muzicală, componentă de bază a educaţiei artistice în şcoala primară, dispune de valenţe formative multiple, vizând toate resorturile personalităţii umane, atât pe cele afective cât şi pe cele psiho-motrice şi intelectuale.

Forma actuală abordată în curriculumul de Educaţia muzicală reflectă adecvarea la nivelul ciclului primar a unor principii de proiectare curriculară care au rolul să asigure coerenţa acestei discipline, principii care constituie, în fapt, dominantele noului curriculum.

În acest context, documentul prezintă următoarea structură:

§  obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul ciclului primar;

§  obiective de referinţă însoţite de exemple de activităţi de învăţare, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§  conţinuturi ale învăţării, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§  sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii muzicale, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§   standarde curriculare, ca  repere necesare pentru construirea descriptorilor de performanţă în vederea evaluării rezultatelor învăţării la finele învăţământului primar.

NOTĂ:

Prezenta programă este valabilă şi pentru unităţile de învăţământ / clasele în care predarea se face în limbile minorităţilor naţionale. În activităţile de învăţare se poate valorifica material muzical, vocal şi instrumental, conform specificului naţional, atât în reproducerea cântecelor, cât şi prin audiţii.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1.      Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate 

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele activităţi:
1. 1	să reproducă un repertoriu de cântece receptate după auz sau descifrate cu ajutorul unui instrument muzical, individual şi colectiv	-     perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie); -     redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din repertoriul propus respectând intonaţia corectă (20-25 de cântece cu ambitusul do1-do2); -     cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;
1.2	să marcheze prin mişcare anumite elemente de limbaj muzical	-     exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);
1.3	să diferenţieze intuitiv, în audiţie, elemente de limbaj muzical, corelându-le cu cele utilizate în practica muzicală de cântare	-     sesizarea timbrurilor diferite (orchestra, corul, pian, vioară, trompetă*, nai) cu sau fără acompaniament; -     audierea unor lucrări interpretate în nuanţe contrastante (tare-încet); -     audierea unor lucrări interpretate în tempo-uri contrastante (lent-repede); -     tactarea intuitivă a metrului binar şi ternar , cu ambele braţe (audiţie); -     reproducerea vocală, cu jucării muzicale, cu bătăi din palme, a unor ritmuri simple, onomatopee şi recitative/formule ritmice (două măsuri) – intuitiv sau prin citire ritmică; -     audierea unor lucrări cu caracter diferit;
1.4	să redea instrumental – blockflöte, xilofon, clape (nu pianul) – sau vocal sunete de înălţimi diferite şi melodii simple (din folclorul copiilor)	-     asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do); -     redarea instrumentală a cântecelor ce au melodia  în limitele sunetelor precizate, a duratelor de pătrime,  optime, doime şi doime cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de 2/4  şi 3/4;
1.5	să diferenţieze, în cadrul audiţiilor de muzică populară, cântecul propriu-zis* , cântece de dans din zonă şi pe cele legate de obiceiurile de iarnă	-     audierea unor piese folclorice diferite: obiceiuri de iarnă, dansuri, cântecul propriu-zis. (înregistrări sau direct); -     delimitarea  pieselor specifice zonei; -     identificarea unor instrumente populare specifice zonei; confecţionarea acestora*; -     asocierea melodiilor populare cu anumite mişcări corporale; -     audierea unor lucrări din creaţia cultă; -     conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit, repetiţii etc.);
1.7	să reproducă unele cântece populare accesibile	-     cântarea în colectiv a colindelor cunoscute în zonă;
1.8	să diferenţieze în cadrul audiţiilor unele lucrări de factură cultă	-     audierea unor menuete accesibile, de largă popularitate, comparativ cu valsul.

2.      Exprimarea prin muzică

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele activităţi:
2. 1	să interpreteze cântece din repertoriul pentru copii, adecvat conţinutului de idei şi caracterului acestora, fără a diminua spontaneitatea şi naturaleţea specifice copilului	-     cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul adecvate; -     alegerea şi motivarea interpretării unor cântece din categorii cunoscute, sugerate în repertoriu;
2. 2	să cânte în aranjamente armonico-polifonice simple	-     cântarea vocală, vocal-instrumentală şi instrumentală pe grupe (alternativ, în lanţ, în dialog); cu solist şi cor, cu ison ritmic*;
2.3	să îşi exprime argumentat preferinţa pentru anumite cântece, pentru o anumită modalitate de interpretare cu colectivul clasei, pentru o anumită muzică de audiat	-     clasificarea tematică şi compararea interpretării variate a cântecelor din repertoriu; -     alegerea cântecelor preferate; -     alegerea cântecelor pentru serbarea clasei;
2.4	să cânte cu acompaniament instrumental direct sau înregistrat	-     interpretarea cântecelor cu acompaniamentul instrumentului mânuit de cadrul didactic; -     interpretarea cântecelor cu „negative”;
2.5	să acompanieze cântecele, marcând simultan ritmul şi metrul	-     asocierea cu mişcări corporale; -     acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta); -     confecţionarea de jucării muzicale;
2.6	să interpreteze cântece vocal-instrumental	-     cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent; -     interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul jucăriilor muzicale; -     interpretarea repertoriului selectat pentru formaţii muzicale (vocale, vocal-instrumentale sau instrumentale); -     aprecierea aportului individual la interpretarea colectivă; -     participarea la serbări;
2.7	să asocieze idei şi impresii sugerate de lecturi şi de imagini vizuale, cu muzica audiată	-     compunerea scrisă inspirată de conţinutul şi caracterul melodiei unui cântec; -     alegerea unui titlu pentru muzica audiată; -     descrierea unui personaj; -     realizarea unui desen ca tălmăcire vizuală a imaginilor auditive;
*2.8	să improvizeze spontan mici melodii, vocal sau instrumental	-     improvizaţia melodică la text dat sau creat (două măsuri).
		-

NOTĂ:             

Prezenta programă este valabilă şi pentru şcolile în care predarea se face în limbi ale minorităţilor naţionale.

Manualele pot conţine material vocal şi instrumental (exemple, repertorii de cântece, audiţii muzicale) conform specificului naţional.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Cântarea vocală

-    deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicţia, respiraţia corectă)

-    deprinderi de cântare în colectiv

Cântarea instrumentală

-    jucării muzicale

-    instrumente muzicale melodice şi de percuţie

Ritmul

Duratele de pătrime, optime, doime, doime cu punct şi pauza de pătrime

Măsura de 2/4, 3/4

Melodia

Sunetele La, Sol, Fa, Mi, Re, Do

Legătura dintre text şi melodie (strofa şi refrenul, versul)

Elemente de construcţie a melodiei: început, sfârşit, repetiţii

*Improvizaţia melodică pe un text  dat, prin continuarea melodiei

Timbrul

Sunete vocale-instrumentale

Orchestra şi corul

Pianul, vioara, trompeta* şi naiul

Genuri muzicale

Genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul propriu-zis din zonă*

Genuri muzicale de factură cultă: menuetul, hora

Interpretarea

Procedee armonico-polifonice: solist – cor, lanţ, dialog, ison ritmic*

Cântarea cu acompaniament

Cântarea vocal-instrumentală

Nuanţe: tare – încet

Tempo: repede – lent

Mişcarea pe  muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, mişcarea de dans

1. Repertoriul de cântece (sugestii)

Ö         Drag mi-e jocul românesc – d.f.c.

Ö         Albă zăpadă

Ö         Nu lăsa pe mâine – E.Wiski

Ö         Dansul – E.Wiski

Ö         Cântecul tobei – Gherase Dendrino

Ö         De ziua mamei – Gh. Dăncuş

Ö         Căluşeii – Gr.Toedosiu

Ö         Porumbiţa – G.Breazul

Ö         Cocoşul – Marcel Botez

Ö         Cântec de toamnă - N.Lungu

Ö         Albină şi florile – Cameliu Graur

Ö         Mierla – cântec popular

Ö         Licuriciul – Şt. Andronic

Ö         Concertul – Tănase Constantinescu

Ö         Rândunica – Ion D. Vicol

Ö         Florile dalbe – după T. Popovici

Ö         Pârâiaş, pârâiaş – D. Cuclin

Ö         Omul de zăpadă – ***

Ö         Toba – ***

Ö         Sunt român – G. Breazul, N. Saxu

Ö         Voi i-aţi ascultat vreodată ? – Gh.Dumitrescu

Ö         Zidarul – C.Lungu

Ö         Pe baltă – ***

2. Audiţii muzicale (sugestii)

Ö         A. Vivaldi	– „Anotimpurile”, fragmente
Ö         Leopold Mozart	– Simfonia jucăriilor, fragmente
Ö         W. A. Mozart	– „Mica serenadă”, fragmente
Ö         J. Haydn	– Simfonia “Ceasornicul”, fragmente – Simfonia „Surpriza” (p. 2), fragmente
Ö         R. Schumann	– „Scene pentru copii” (pian), fragmente
Ö         F. Mendelssohn-Bartholdy	– Uvertura la “Visul unei nopţi de vară”
Ö         G. Enescu	– Rapsodia I şi II, fragmente – Suita “Impresii din copilărie”, fragmente
Ö         N. Rimski-Korsakov	– „Zborul cărăbuşului”, fragmente
Ö         A. Dvorák	– Humoresca, fragmente
Ö         Sabin Drăgoi	– Divertisment rustic, fragmente

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiectiv cadru	Standard
1.      Valorificarea în practica muzicală vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate	S1.     Cântarea vocală în colectiv şi grupe mici a unui repertoriu de cântece pentru copii (minimal) S2.     Tehnica instrumentală elementară de acompaniament şi de citire a unor cântece cu o problematică muzicală redusă
2.      Exprimarea prin muzică	S3.     Interpretarea repertoriului în aranjamente simple armonico-polifonice, cu acompaniamente ritmice, vocal şi vocal-instrumental, sub formă de joc S4.     Mişcarea pe muzica interpretată sau audiată

ANEXA 3   la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5198/ 01.11.2004

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A III-A

EDUCAŢIe MUZICALĂ

Aprobat cu ordin al Ministrului

nr. 5198 din 01.11.2004

Bucureşti, 2004

NOTA DE PREZENTARE

Documentul de faţă reprezintă curriculum-ul de Educaţie muzicală pentru clasa III-a. Acesta are rolul de a regla activitatea cadrelor didactice care predau această disciplină  şi de a furniza informaţii privind ce anume se intenţionează să ştie şi să fie capabili să facă elevii la sfârşitul anului şcolar.

Scopul educaţiei muzicale constă în dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de receptare şi exprimare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi instrumentală) şi prin audiţii muzicale, în contexte de învăţare, care să permită manifestarea spontană, creativă a elevilor şi exprimarea preferinţelor acestora pentru audiere şi reaudiere.

            Noul curriculum continuă coerent curriculumul pentru clasele I şi a II-a, accentuând importanţa activităţilor concrete, a jocului, a mişcării, a obiectelor şi a instrumentelor care produc diverse sunete, pentru receptarea muzicii şi pentru exprimarea prin muzică. Un aspect pozitiv ce se poate remarca este acela că, prin sugestiile de activităţi de învăţare, se direcţionează schimbarea practicilor educaţionale în clasa de elevi, în sensul unei abordări didactice integrate a educaţiei muzicale.

           Educaţia muzicală, componentă de bază a educaţiei artistice în şcoala primară, dispune de valenţe formative multiple, vizând toate resorturile personalităţii umane, atât pe cele afective cât şi pe cele psiho-motrice şi intelectuale.

           Educaţia muzicală se desfăşoară în două etape: etapa oral intuitivă (a prenotaţiei), în care muzica se învaţă exclusiv după auz, prin ascultare şi cântare, mişcare şi acompaniament ritmic de jucării sonore sau instrumente de percuţie, şi etapa notaţiei (a scris-cititului muzical), în care cunoaşterea şi aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizează în mod conştient. Acompaniamentul muzical şi ritmic este asigurat atât de învăţători, cât şi de elevi.

           Forma actuală a curriculum-ului de Educaţie muzicală reflectă adecvarea la nivelul ciclului primar a unor principii de proiectare curriculară care au menirea să asigure coerenţa acestei discipline, principii care constituie, în fapt, dominantele noului curriculum.

            În acest context, documentul prezintă următoarea structură:

§  Obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul ciclului primar;

§  Obiective de referinţă însoţite de exemple de activităţi de învăţare, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§  Conţinuturi ale învăţării, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§  Sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii muzicale, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§  Standarde curriculare ca  repere necesare pentru construirea descriptorilor de performanţă în vederea evaluării rezultatelor învăţării la finele învăţământului primar.

NOTĂ:

Prezenta programă este valabilă şi pentru unităţile de învăţământ / clasele în care predarea se face în limbile minorităţilor naţionale. În activităţile de învăţare se poate valorifica material muzical, vocal şi instrumental, conform specificului naţional, atât în reproducerea cântecelor, cât şi prin audiţii.

obiective cadru

1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate  2. Exprimarea prin muzică

CLASA a III-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate 

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a, se recomandă următoarele activităţi:
1.1	să reproducă un repertoriu de cântece receptate după auz, respectând cerinţele unei emisii, intonaţii şi dicţii corecte	-    redarea fragmentară şi integrală, în colectiv, în grupuri mici şi individual, a unui repertoriu de 15-20 de cântece, cu ambitusul cuprins între do1-do2; -    exersarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);
*1.2	să diversifice mişcările prin care evidenţiază elementele de limbaj muzical întâlnite în melodii	-    marcarea strofei şi a refrenului cântecului, prin respiraţie, prin mişcare şi prin modalităţile de interpretare armonico-polifonică (exemplu:solist-cor); -    exersarea prin joc a mişcării sugerate de ritm, mersul melodic, metru şi text, cântând sau audiind; -    recunoaşterea unor elemente de structură muzicală (început, sfârşit, repetiţii etc.), prin asocierea lor cu anumite mişcări corporale;
1.3	să diferenţieze auditiv şi în cântare calităţile sunetului muzical (înălţime, intensitate, durată şi timbru)	-     audierea comparată (prin jocuri) a unor: -    sunete emise de voci umane (adult-copil, bărbat-femeie); -    timbruri instrumente (pian, vioară); -     audierea comparată (prin jocuri) a sunetelor de intensităţi diferite: tare - mediu – încet; -    reproducerea vocală/cu jucării muzicale/cu bătăi din palme a unor onomatopee şi recitative/formule ritmice (două-patru măsuri); -    audierea comparată (prin jocuri) a unor intervale: ascendente-descendente, a mersului melodic ascendent şi descendent;
*1.4	să redea instrumental (blockflöte, xilofon, clape, instrumente specifice zonei etc.) sunete de înălţimi diferite şi melodii simple (din folclorul copiilor)	-      asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (4-5 sunete) -      redarea instrumentală a cântecelor învăţate vocal, în limitele sunetelor cunoscute, a duratelor de pătrime şi optime şi a pauzei de pătrime, în măsura de 2/4;
1.5	să identifice prin audiţie elemente de limbaj muzical (timbru, ritm, melodie)	-    sesizarea nuanţelor contrastante (tare-încet); -    sesizarea timbrurilor diferite (vocal-instrumental); -    sesizarea tempo-urilor contrastante (lent-repede);
1.6	să recunoască intuitiv muzica populară, respectiv muzica cultă, în cadrul audiţiilor	-    audierea unor piese folclorice variate: obiceiuri de iarnă, dansuri (înregistrări sau direct); -    audierea unor lucrări din creaţia cultă.

 2. Exprimarea prin muzică

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a, se recomandă următoarele activităţi:
2.1	să utilizeze nuanţa şi tempo-ul adecvate în interpretarea cântecelor din repertoriu, corelându-le cu conţinutul de idei al cântecului	-    cântarea cu nuanţa şi tempo-ul potrivite, în interpretarea vocală şi vocal-instrumentală individuală şi colectivă
2.2	să cânte la unison şi în aranjamente armonico-polifonice	-    cântarea vocală la unison, pe grupe (alternativ, în lanţ, în dialog), cu solist şi cor; -    cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând alternativ sau concomitent instrumentele melodice şi de percuţie alese;
2.3	să identifice în cântecele audiate specificul relaţiei dintre conţinutul de idei şi caracterul melodiei	-    stabilirea corespondenţelor între conţinutul de idei şi caracterul melodiei; -    diferenţierea tematică a cântecelor;
2.4	să cânte vocal, cu acompaniament instrumental realizat de către cadrul didactic	-    interpretarea cântecelor cu acompaniamentul instrumentului mânuit de cadrul didactic;
2.5	să acompanieze cântecele ritmic şi metric	-    acompanierea cu mişcări corporale (bătăi din palme, pe genunchi, pe piept, cu talpa pe podea, pocnind din degete) -    acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta); -    confecţionarea de jucării muzicale;
2.6	să îşi exprime argumentat preferinţa pentru anumite cântece, pentru un anumit gen de muzică	-    compararea cântecelor din repertoriu, alegerea cântecelor adecvate pentru diferite evenimente din viaţa clasei sau a şcolii, a celor preferate; -    dialog dirijat pe tema preferinţelor muzicale;
2.7	să redea prin onomatopee şi/sau prin sunete muzicale personaje literare, fenomene naturale etc.	-    crearea unui joc pe muzică, inspirat de conţinutul de idei, de caracterul melodiei, sau de anumite elemente de limbaj -    asocierea timbrului instrumental cu anumite personaje literare, cu fenomene din natură etc.;
*2.8	să improvizeze scurte melodii	-    improvizaţia melodică pe o temă muzicală  dată (2-4 măsuri).

 

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Cântarea vocală

-    deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicţia, respiraţia corectă)

-    deprinderi de cântare în colectiv

 

*Cântarea instrumentală

-    jucării muzicale

-    instrumente muzicale melodice şi de percuţie

 

Ritmul

Tactarea măsurii

Duratele de pătrime, optime, doime şi pauza de pătrime, structuri ritmice

Măsura de 2/4

 

Melodia

*Sunetele La, Sol, Mi, Do

Legătura dintre text şi melodie (strofa şi refrenul, versul)

Elemente de construcţie a melodiei: început, sfârşit, repetiţii

*Improvizaţia melodică pe o temă muzicală dată

 

Timbrul

Sunete vocale-instrumentale

Vocea de adult şi de copil, vocea de bărbat şi de femeie

Solistul şi corul

Pianul, vioara

Genuri muzicale

Genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul de stea.

Genuri muzicale de factură cultă: valsul, rapsodia.

Interpretarea

Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist – cor, lanţ, dialog

Cântarea cu acompaniament

Cântarea vocal-instrumentală

Nuanţe: tare – încet – mediu

Tempo: repede – lent

Mişcarea pe  muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de

 caracterul muzicii¸ mişcarea de dans

Repertoriu de cântece (sugestii)                      

1. Cu mingea

2. Barza – ***

3. Melcul supărat - d.f.c.

4. Bondarul - Gr. Teodosiu

5. Foaie verde busuioc – I. D. Vicol

6. Săniuţa - I. D. Vicol

7. Mamei - Marţian Negrea

8. Cântă iar - I. D. Vicol

9. Glasul instrumentelor - Al. Husanide

10. Trec ostaşii - Ion Chioreanu

11. În pădure - ***

12. Primăvara a sosit - N. Oancea

13. Zidarul - C. Lungu

14. Iepuraş, drăgălaş - după Al. Voevidca

15. Dogarul - G. Breazul

16. Cântă iar în crânguri - Ion D. Vicol

17. Primăvara a sosit - N. Oancea

18. Mişcă vântul frunzele - D. Cuclin

19. Vulpea şi raţa - Gh. Mugur

20. Săniuţa - ***

21. Ceasul - Al. Voevidca

22. În clasă - Al. Voevidca

23. Glasul florilor - T. Vasilache

Audiţii muzicale (sugestii)

A. Vivaldi	-    Anotimpurile, fragmente
Leopold Mozart	-    Simfonia jucăriilor, fragmente
W. A. Mozart	-    Mica serenadă, fragmente
J. Haydn	-    Simfonia Ceasornicul, fragmente -    Simfonia Surpriza (p. 2), fragmente
R. Schumann	-    Scene pentru copii (pian), fragmente
F. Mendelssohn-Bartholdy	-    Uvertura la Visul unei nopţi de vară
G. Enescu	-    Rapsodia I şi II, fragmente; -    Suita Impresii din copilărie, fragmente
N. Rimski-Korsakov	-    Zborul cărăbuşului, fragmente
A. Dvorák	-    Humoresca, fragmente
Sabin Drăgoi	-    Divertisment rustic, fragmente

 

 

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

la sfârşitul ciclului primar

	Obiective cadru	Standarde
1	Valorificarea în practica muzicală vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate	S1.     Cântarea vocală în colectiv şi în grupe mici  a unui repertoriu de cântece pentru copii format din 10 cântece S2.     Citirea şi acompanierea unor cântece cu o problematică muzicală redusă
2	Exprimarea prin muzică	S3.     Interpretarea repertoriului în aranjamente simple armonico-polifonice, cu acompaniamente  ritmice, vocale şi vocal-instrumentale, sub formă de joc S4.     Transpunerea elementelor de limbaj muzical şi a propriilor trăiri în mişcarea corporală (liberă, dirijată, de dans)

ANEXA 3   la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5198/ 01.11.2004

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A III-A

EDUCAŢIe MUZICALĂ

Aprobat cu ordin al Ministrului

nr. 5198 din 01.11.2004

Bucureşti, 2004

NOTA DE PREZENTARE

Documentul de faţă reprezintă curriculum-ul de Educaţie muzicală pentru clasa III-a. Acesta are rolul de a regla activitatea cadrelor didactice care predau această disciplină  şi de a furniza informaţii privind ce anume se intenţionează să ştie şi să fie capabili să facă elevii la sfârşitul anului şcolar.

Scopul educaţiei muzicale constă în dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de receptare şi exprimare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi instrumentală) şi prin audiţii muzicale, în contexte de învăţare, care să permită manifestarea spontană, creativă a elevilor şi exprimarea preferinţelor acestora pentru audiere şi reaudiere.

            Noul curriculum continuă coerent curriculumul pentru clasele I şi a II-a, accentuând importanţa activităţilor concrete, a jocului, a mişcării, a obiectelor şi a instrumentelor care produc diverse sunete, pentru receptarea muzicii şi pentru exprimarea prin muzică. Un aspect pozitiv ce se poate remarca este acela că, prin sugestiile de activităţi de învăţare, se direcţionează schimbarea practicilor educaţionale în clasa de elevi, în sensul unei abordări didactice integrate a educaţiei muzicale.

           Educaţia muzicală, componentă de bază a educaţiei artistice în şcoala primară, dispune de valenţe formative multiple, vizând toate resorturile personalităţii umane, atât pe cele afective cât şi pe cele psiho-motrice şi intelectuale.

           Educaţia muzicală se desfăşoară în două etape: etapa oral intuitivă (a prenotaţiei), în care muzica se învaţă exclusiv după auz, prin ascultare şi cântare, mişcare şi acompaniament ritmic de jucării sonore sau instrumente de percuţie, şi etapa notaţiei (a scris-cititului muzical), în care cunoaşterea şi aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizează în mod conştient. Acompaniamentul muzical şi ritmic este asigurat atât de învăţători, cât şi de elevi.

           Forma actuală a curriculum-ului de Educaţie muzicală reflectă adecvarea la nivelul ciclului primar a unor principii de proiectare curriculară care au menirea să asigure coerenţa acestei discipline, principii care constituie, în fapt, dominantele noului curriculum.

            În acest context, documentul prezintă următoarea structură:

§  Obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul ciclului primar;

§  Obiective de referinţă însoţite de exemple de activităţi de învăţare, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§  Conţinuturi ale învăţării, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§  Sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii muzicale, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§  Standarde curriculare ca  repere necesare pentru construirea descriptorilor de performanţă în vederea evaluării rezultatelor învăţării la finele învăţământului primar.

NOTĂ:

Prezenta programă este valabilă şi pentru unităţile de învăţământ / clasele în care predarea se face în limbile minorităţilor naţionale. În activităţile de învăţare se poate valorifica material muzical, vocal şi instrumental, conform specificului naţional, atât în reproducerea cântecelor, cât şi prin audiţii.

obiective cadru

1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate  2. Exprimarea prin muzică

CLASA a III-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate 

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a, se recomandă următoarele activităţi:
1.1	să reproducă un repertoriu de cântece receptate după auz, respectând cerinţele unei emisii, intonaţii şi dicţii corecte	-    redarea fragmentară şi integrală, în colectiv, în grupuri mici şi individual, a unui repertoriu de 15-20 de cântece, cu ambitusul cuprins între do1-do2; -    exersarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);
*1.2	să diversifice mişcările prin care evidenţiază elementele de limbaj muzical întâlnite în melodii	-    marcarea strofei şi a refrenului cântecului, prin respiraţie, prin mişcare şi prin modalităţile de interpretare armonico-polifonică (exemplu:solist-cor); -    exersarea prin joc a mişcării sugerate de ritm, mersul melodic, metru şi text, cântând sau audiind; -    recunoaşterea unor elemente de structură muzicală (început, sfârşit, repetiţii etc.), prin asocierea lor cu anumite mişcări corporale;
1.3	să diferenţieze auditiv şi în cântare calităţile sunetului muzical (înălţime, intensitate, durată şi timbru)	-     audierea comparată (prin jocuri) a unor: -    sunete emise de voci umane (adult-copil, bărbat-femeie); -    timbruri instrumente (pian, vioară); -     audierea comparată (prin jocuri) a sunetelor de intensităţi diferite: tare - mediu – încet; -    reproducerea vocală/cu jucării muzicale/cu bătăi din palme a unor onomatopee şi recitative/formule ritmice (două-patru măsuri); -    audierea comparată (prin jocuri) a unor intervale: ascendente-descendente, a mersului melodic ascendent şi descendent;
*1.4	să redea instrumental (blockflöte, xilofon, clape, instrumente specifice zonei etc.) sunete de înălţimi diferite şi melodii simple (din folclorul copiilor)	-      asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (4-5 sunete) -      redarea instrumentală a cântecelor învăţate vocal, în limitele sunetelor cunoscute, a duratelor de pătrime şi optime şi a pauzei de pătrime, în măsura de 2/4;
1.5	să identifice prin audiţie elemente de limbaj muzical (timbru, ritm, melodie)	-    sesizarea nuanţelor contrastante (tare-încet); -    sesizarea timbrurilor diferite (vocal-instrumental); -    sesizarea tempo-urilor contrastante (lent-repede);
1.6	să recunoască intuitiv muzica populară, respectiv muzica cultă, în cadrul audiţiilor	-    audierea unor piese folclorice variate: obiceiuri de iarnă, dansuri (înregistrări sau direct); -    audierea unor lucrări din creaţia cultă.

 2. Exprimarea prin muzică

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a, se recomandă următoarele activităţi:
2.1	să utilizeze nuanţa şi tempo-ul adecvate în interpretarea cântecelor din repertoriu, corelându-le cu conţinutul de idei al cântecului	-    cântarea cu nuanţa şi tempo-ul potrivite, în interpretarea vocală şi vocal-instrumentală individuală şi colectivă
2.2	să cânte la unison şi în aranjamente armonico-polifonice	-    cântarea vocală la unison, pe grupe (alternativ, în lanţ, în dialog), cu solist şi cor; -    cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând alternativ sau concomitent instrumentele melodice şi de percuţie alese;
2.3	să identifice în cântecele audiate specificul relaţiei dintre conţinutul de idei şi caracterul melodiei	-    stabilirea corespondenţelor între conţinutul de idei şi caracterul melodiei; -    diferenţierea tematică a cântecelor;
2.4	să cânte vocal, cu acompaniament instrumental realizat de către cadrul didactic	-    interpretarea cântecelor cu acompaniamentul instrumentului mânuit de cadrul didactic;
2.5	să acompanieze cântecele ritmic şi metric	-    acompanierea cu mişcări corporale (bătăi din palme, pe genunchi, pe piept, cu talpa pe podea, pocnind din degete) -    acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta); -    confecţionarea de jucării muzicale;
2.6	să îşi exprime argumentat preferinţa pentru anumite cântece, pentru un anumit gen de muzică	-    compararea cântecelor din repertoriu, alegerea cântecelor adecvate pentru diferite evenimente din viaţa clasei sau a şcolii, a celor preferate; -    dialog dirijat pe tema preferinţelor muzicale;
2.7	să redea prin onomatopee şi/sau prin sunete muzicale personaje literare, fenomene naturale etc.	-    crearea unui joc pe muzică, inspirat de conţinutul de idei, de caracterul melodiei, sau de anumite elemente de limbaj -    asocierea timbrului instrumental cu anumite personaje literare, cu fenomene din natură etc.;
*2.8	să improvizeze scurte melodii	-    improvizaţia melodică pe o temă muzicală  dată (2-4 măsuri).

 

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Cântarea vocală

-    deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicţia, respiraţia corectă)

-    deprinderi de cântare în colectiv

 

*Cântarea instrumentală

-    jucării muzicale

-    instrumente muzicale melodice şi de percuţie

 

Ritmul

Tactarea măsurii

Duratele de pătrime, optime, doime şi pauza de pătrime, structuri ritmice

Măsura de 2/4

 

Melodia

*Sunetele La, Sol, Mi, Do

Legătura dintre text şi melodie (strofa şi refrenul, versul)

Elemente de construcţie a melodiei: început, sfârşit, repetiţii

*Improvizaţia melodică pe o temă muzicală dată

 

Timbrul

Sunete vocale-instrumentale

Vocea de adult şi de copil, vocea de bărbat şi de femeie

Solistul şi corul

Pianul, vioara

Genuri muzicale

Genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul de stea.

Genuri muzicale de factură cultă: valsul, rapsodia.

Interpretarea

Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist – cor, lanţ, dialog

Cântarea cu acompaniament

Cântarea vocal-instrumentală

Nuanţe: tare – încet – mediu

Tempo: repede – lent

Mişcarea pe  muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de

 caracterul muzicii¸ mişcarea de dans

Repertoriu de cântece (sugestii)                      

1. Cu mingea

2. Barza – ***

3. Melcul supărat - d.f.c.

4. Bondarul - Gr. Teodosiu

5. Foaie verde busuioc – I. D. Vicol

6. Săniuţa - I. D. Vicol

7. Mamei - Marţian Negrea

8. Cântă iar - I. D. Vicol

9. Glasul instrumentelor - Al. Husanide

10. Trec ostaşii - Ion Chioreanu

11. În pădure - ***

12. Primăvara a sosit - N. Oancea

13. Zidarul - C. Lungu

14. Iepuraş, drăgălaş - după Al. Voevidca

15. Dogarul - G. Breazul

16. Cântă iar în crânguri - Ion D. Vicol

17. Primăvara a sosit - N. Oancea

18. Mişcă vântul frunzele - D. Cuclin

19. Vulpea şi raţa - Gh. Mugur

20. Săniuţa - ***

21. Ceasul - Al. Voevidca

22. În clasă - Al. Voevidca

23. Glasul florilor - T. Vasilache

Audiţii muzicale (sugestii)

A. Vivaldi	-    Anotimpurile, fragmente
Leopold Mozart	-    Simfonia jucăriilor, fragmente
W. A. Mozart	-    Mica serenadă, fragmente
J. Haydn	-    Simfonia Ceasornicul, fragmente -    Simfonia Surpriza (p. 2), fragmente
R. Schumann	-    Scene pentru copii (pian), fragmente
F. Mendelssohn-Bartholdy	-    Uvertura la Visul unei nopţi de vară
G. Enescu	-    Rapsodia I şi II, fragmente; -    Suita Impresii din copilărie, fragmente
N. Rimski-Korsakov	-    Zborul cărăbuşului, fragmente
A. Dvorák	-    Humoresca, fragmente
Sabin Drăgoi	-    Divertisment rustic, fragmente

 

 

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

la sfârşitul ciclului primar

	Obiective cadru	Standarde
1	Valorificarea în practica muzicală vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate	S1.     Cântarea vocală în colectiv şi în grupe mici  a unui repertoriu de cântece pentru copii format din 10 cântece S2.     Citirea şi acompanierea unor cântece cu o problematică muzicală redusă
2	Exprimarea prin muzică	S3.     Interpretarea repertoriului în aranjamente simple armonico-polifonice, cu acompaniamente  ritmice, vocale şi vocal-instrumentale, sub formă de joc S4.     Transpunerea elementelor de limbaj muzical şi a propriilor trăiri în mişcarea corporală (liberă, dirijată, de dans)

Programa şcolară a fost aprobată prin ordin al ministrului

nr. 4769 din 25.10.1999

RELIGIE

cultul evanghelic CA

CLASELE I – A IV-A

notă de prezentare

Disciplina Religie - cultul Evanghelic C.A. are o dublă fundamentare. Pe de-o parte, ca disciplină şcolară, îşi propune să-şi aducă aportul specific la cultura generală a elevilor, iar pe de altă parte, ea este o expresie autentică a grijii Bisericii pentru dezvoltarea spirituală a copiilor şi tinerilor într-o societate secularizată. Astfel, autorii programei sunt conştienţi de faptul că în cadrul şcolar laic nu se poate impune elevilor credinţa, dar, prin însăşi abordarea tematicii religioase şi prin exemplul personal al profesorului de religie, se poate favoriza deschiderea lor pentru universul credinţei.

Elaborarea programei de religie - cultul Evanghelic C.A. a pornit de la următoarele premise:

-       introducerea religiei ca obiect de studiu pe tot parcursul învăţământului obligatoriu, cu o oră/săptămână în trunchiul comun;

-       adaptarea la specificul cultural şi social al şcolilor cu predare în limba maternă (germană), în cadrul cărora se desfăşoară majoritatea orelor de religie evanghelică;

-       abordarea religiei dintr-o perspectivă ecumenică şi interculturală, dar contextuală;

-       îmbinarea a două principii de abordare, cel biblic cu cel orientat pe probleme;

-       demonstrarea relevanţei credinţei pentru viaţa personală a tinerilor, dar şi actualitatea ei pentru întreaga societate.

-       echilibrul dintre dezvoltarea gândirii independente şi responsabile, pe de o parte, şi capacitatea de identificare cu forme şi tradiţii creştine, pe de altă parte;

-       păstrarea legăturii metodice şi tematice cu programele altor Biserici Evanghelice din Europa, în special cu cele de cultură germană.

Structura programei cuprinde: obiective-cadru comune pentru ciclul primar şi gimnazial, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare şi conţinuturi specifice fiecărui an de studiu.

Programa de faţă vrea să fie un instrument util de lucru pentru profesorii de religie şi o bază de dialog a acestora cu ceilalţi profesori care predau discipline din aria curriculară "Om şi societate".

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

OBIECTIVE CADRU

1.     Cunoaşterea şi dezvoltarea de răspunsuri creştine la întrebările vieţii noastre

2.     Informarea şi orientarea ecumenică asupra vieţii Bisericii şi tradiţiilor creştine

3.     Formarea unei judecăţi proprii referitoare la fenomenele credinţei

4.     Sensibilizarea faţă de puterea credinţei biblice în viaţa personală

CLASA I

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi dezvoltarea de răspunsuri creştine la întrebările vieţii noastre

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
1.1	să se integreze în colectivul clasei	-          desfăşurarea de activităţi comune cu toţi copiii clasei; -          jocuri interactive;
1.2	să înţeleagă că încrederea reciprocă stă la baza funcţionării oricărui colectiv	-          dialog pe baza unor imagini care exprimă stări de suflet; -          jocuri de rol.

2. Informarea şi orientarea ecumenică asupra vieţii Bisericii şi tradiţiilor creştine

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
2.1	să înţeleagă că fiecare om este parte integrantă a creaţiei lui Dumnezeu	-        dialog pe tema creării omului; -        învăţarea de cântări religioase; -        audierea şi povestirea textelor biblice referitoare la creaţie;
2.2	să stabilească diferenţele dintre personaje mitice (Moş Crăciun) şi personaje biblice (păstori, copilul Isus) în tradiţia Crăciunului	-        identificarea, în imagini şi texte, a personajelor biblice şi mitice ale tradiţiei Crăciunului; -        pregătirea de serbări şcolare (Sf. Martin).

3. Formarea unei judecăţi proprii referitoare la fenomenele credinţei

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
3.1	să stabilească corelaţii între povestirile biblice şi sărbătorile tradiţionale cunos­cute	-        povestirea unor texte religioase audiate/citite; -        dialog pe tema sărbătorilor creştine la care au participat copiii sau pe care le cunosc aceştia;
3.2	să identifice obiectele de cult şi utilizarea lor în biserică	-        descrierea principalelor obiecte de cult; -        organizarea de vizite la biserică; -        dialog pe bază de imagini reprezentând obiectele de cult şi utilizarea lor în biserică;
3.3	să participe împreună cu familia la sluj­bele de Paşte	-        învăţarea de cântări religioase; -        dialog pe tema slujbelor Paştelui; -        realizarea de felicitări tematice cu ocazia săr­bătorilor creştine.

4. Sensibilizarea faţă de puterea credinţei biblice în viaţa personală

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
4.1	să înţeleagă că personajele biblice sunt mo­dele de credinţă	-        descrierea de imagini cu subiect religios; -        povestirea unor fapte din viaţa personajelor bi­blice studiate;
4.2	să formuleze rugăciuni pentru diferite situaţii (boală, singurătate, dezamăgire)	-        învăţarea şi formularea de rugăciuni scurte; -        dialog pe tema rolului rugăciunii în situaţii di­ficile.

CONŢINUTURI

I. Cel de lângă mine

1.      Participăm împreună la ora de religie

2.      Fiecare dintre noi este altfel

3.      Isus cheamă copiii

4.      Martin (din Tours) arată cum a împărţi poate să-ţi schimbe viaţa

II. Drumul spre iesle

1.      Adventul - un timp al liniştii

2.      Drumul păstorilor spre iesle (Lc 2,1-20)

3.      Sărbătorim Crăciunul

III. Ascultăm ce ne spune Isus

1.      Isus vine la oamenii de lângă lacul Ghenizaret

2.      Isus povesteşte despre păstorul cel bun (Lc.15,3-7)

3.      Isus se preocupă de cei însinguraţi şi neiubiţi (Mc.2,13-17)

4.      Isus eliberează oamenii de frică (Mc.4,35-41)

5.      Isus deschide oamenilor ochii (Mc.10,46-52)

IV. Tristeţe - Bucurie

1.      Ucenicii îl plâng pe Isus

2.      Ucenicii află de învierea lui Isus

3.      Şi noi ne bucurăm de învierea lui Isus

V. Descoperim creaţia bună a lui Dumnezeu

1.      Frumuseţea şi bogăţia creaţiei

2.      Şi eu sunt parte a creaţiei

VI.  Încrederea în Dumnezeu dă speranţă de viaţă

1.      Pot să am încredere în oameni

2.      Avram (1.Moise 12-21)

Clasa a Ii-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi dezvoltarea de răspunsuri creştine la întrebările vieţii noastre

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1	să înţeleagă diferenţa dintre afirmaţiile creştine şi afirmaţiile lumeşti	-        exerciţii de comparare între afirmaţii biblice şi afirmaţii laice; -        relatarea unor povestiri cu conţinut religios des­pre adevăruri biblice;
1.2	să identifice sensul actual al unor sărbători creştine (de exemplu, Crăciunul)	-        joc de rol, teatru de păpuşi pe tema Crăciunului; -        exerciţii de comparare a semnificaţiei Crăciu­nului în Biblie/în zilele noastre;
1.3	să înţeleagă avantajele unei comunităţi	-        dialog pe tema convieţuirii în comunitate; -        exerciţii de identificare a apartenenţei şi a rolului fiecăruia în comunitate;
1.4	să definească Biblia ca izvor de răspunsuri la întrebările oamenilor	-        memorarea şi rostirea de rugăciuni; -        discuţii pe tema specificului Bibliei; -        pregătirea unui calendar de advent.

2. Informarea şi orientarea ecumenică asupra vieţii Bisericii şi tradiţiilor creştine

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele activităţi:
2.1	să înţeleagă relaţiile interumane ca parte integrantă a vieţii bisericeşti	-        exerciţii de definire a unei comunităţi; -        dezbatere colectivă pe tema tipurilor de relaţii interumane;
2.2	să conştietizeze importanţa mesajului bi­blic pentru viaţa Bisericii	-        formularea de rugăciuni proprii; -        rearanjarea într-o succesiune logică a unor ima­gini cu caracter religios;
2.3	să identifice deosebirile dintre Biserica proprie şi celelalte Biserici creştine	-        exerciţii de comparare între specificul bisericii proprii şi al altor biserici creştine; -        vizitarea de biserici evanghelice şi pe cele ale altor culte.

3. Formarea unei judecăţi proprii referitoare la fenomenele credinţei

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele activităţi:
3.1	să definească familia ca o primă comu­nitate de credinţă	-        exerciţii de identificare a caracteristicilor unei comunităţi creştine care se regăsesc într-o fa­milie; -        dialog pe tema specificului familiei lui Iosif; -        exerciţii de construire a unor texte orale scurte pe baza unor imagini religioase/ biblice;
3.2	să fie sensibil la măreţia şi profunzimea  creaţiei divine	-        observarea lumii înconjurătoare sub aspectele: frumuseţe, perfecţiune, măreţie; -        exerciţii de povestire a genezei biblice, a poveştii lui Noe; -        realizarea unor afişe tematice pentru şcoală pe tema: responsabilitatea faţă de creaţie;
3.3	să formuleze enunţuri simple pro şi contra singurătăţii	-        povestirea evenimentelor referitoare la Maria Magdalena ca ucenică a lui Isus; -        dialog pe tema importanţei convieţuirii într-o comunitate.

4. Sensibilizarea faţă de puterea credinţei biblice în viaţa personală

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1	să-L definească pe Isus Hristos ca pe un ajutor al celor marginalizaţi, bolnavi sau săraci	-        povestirea unor fragmente biblice; -        dialog pe tema ajutorului dat de Isus oamenilor nevoiaşi; -        studiu de caz: cum ne comportăm cu oamenii nevoiaşi din jurul nostru;
4.2	să identifice pericolele ce pot destrăma o comuniune (cu Dumnezeu sau între oa­meni)	-        învăţarea unor rugăciuni; -        lecturi din Biblia povestită pentru copii; -        dialog pe tema conflictelor şi neînţelegerilor ce pot să apară într-o comunitate.

 

CONŢINUTURI

I. Trăim laolaltă - Trăim unul pentru altul

1.      Împreună în familie

2.      Familia lui Iosif

II. Aşteptăm împreună Crăciunul

1.      Adventul - un timp al aşteptării şi speranţei

2.      Maria şi aşteptarea ei

3.      Sărbătorim Crăciunul

III. Ajutorul lui Isus

1.      Vameşul Zaheu (Lc 19,1-10)

2.      Vindecarea surdomutului (Mc 7,31-37)

3.      Vindecarea unui paralizat (Mc 2,1-12)

4.      Vindecarea unui lepros (Lc 5,12-14)

IV. Singurătate - mângâiere

1.      Maria Magdalena, ucenică a lui Hristos

2.      Durerea morţii

3.      Bucuria învierii

V. Rânduiala creaţiei dumnezeieşti

1.      Ordinea şi ritmul naturii

2.      Povestea lui Noe (1 Moise 6-9)

Clasa a IIi-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi dezvoltarea de răspunsuri creştine la întrebările vieţii noastre

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1	să caracterizeze, din punct de vedere creştin, fenomene naturale şi sociale precum războiul, foametea, dezastrele ecologice	-        lectura unor fragmente biblice referitoare la războaie; -        dezbatere colectivă pe temele date; -        studii de caz;
1.2	să înţeleagă îndoiala ca parte integrantă a credinţei	-        explicarea rolului îndoielii în fundamentarea unei credinţe profunde;
1.3	să identifice prezenţa conflictelor în viaţa cotidiană şi spirituală	-        dialog pe tema cauzelor care duc la apariţia conflictelor într-o comunitate; -        exerciţii de rezolvare a conflictelor existente în grup, clasă;
1.4	să înţeleagă că descoperirea sensului vieţii nu este un proces finit, ci continuu	-        exerciţii de dialog pe tema sensului vieţii.

2. Informarea şi orientarea ecumenică asupra vieţii Bisericii şi tradiţiilor creştine

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
2.1	să înţeleagă semnificaţia noţiunii dog­ma­tice de „iertare a păcatelor“	-        lectura biblică; -        dialog pe tema iertării păcatelor în Biblie şi în viaţa de zi cu zi; -        studiu de caz;
2.2	să descrie caracteristicile principale şi modul de viaţă a altor comunităţi (ex: po­porul evreu)	-        dezbatere în grup pe tema obiceiurilor co­munităţii religioase evreieşti: ritualul de spălare, sărbători specifice, norme de alimentaţie;
2.3	să definească simbolul luminii ca simbol creştin	-        învăţarea de colinde evanghelice; -        audieri muzicale din “Pasiunea” lui Bach şi acompaniament muzical cu instrumente Orff; -        explicarea semnificaţiei religioase a simbolului luminii şi stelei (steaua din Betleem).

3. Formarea unei judecăţi proprii referitoare la fenomenele credinţei

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
3.1	să facă diferenţa între binecuvântare şi no­roc în viaţă	-        exerciţii de definire comparativă a termenilor “binecuvântare” şi “noroc”; -        povestirea evenimentelor biblice care relevă sem­nificaţia binecuvântării divine; -        studii de caz;
3.2	să caracterizeze atât succesele, cât şi eşe­curile personajelor biblice (de exemplu, Petru mărturiseşte - Petru tăgăduieşte)	-        lectura biblică; -        dezbatere în grup pe tema comportamentului personajelor biblice studiate în diferite contexte; -        jocuri de rol;
3.3	să înţeleagă că şi copii au influenţă asupra comunităţii în care trăiesc	-        dialog pe tema rolului pe care îl are fiecare în familie, grupul de prieteni, clasă, şcoală, co­munitate religioasă; -        exerciţii de redactare a unei liste de schimbări pe care le doresc în clasa lor şi analiza acestor propuneri după principii creştine.

4. Sensibilizarea faţă de puterea credinţei biblice în viaţa personală

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1	să facă deosebirea între basme şi povestiri biblice	-        exerciţii de analiză comparativă a structurii bas­mului cu structura povestirii biblice; -        lecturarea de povestiri din Biblia povestită pentru copii; -        inventarea de sfârşituri alternative la pildele biblice studiate;
4.2	să identifice adevăruri biblice în vorbirea simbolică a pildelor studiate	-        dialog pe tema învăţăturii morale a pildelor studiate.

 

CONŢINUTURI

I. Descoperim urme de viaţă

1.      Ce poate divulga o urmă

2.      Urme ale oamenilor şi ale faptelor în viaţă

3.      Urme ale dragostei lui Dumnezeu în viaţa noastră

II. A trăi cu vinovăţie

1.      Vinovăţia îngreunează viaţa

2.      Oamenii trebuie să îndrepte faptele comise

3.      Dumnezeu nu se dezice de cel vinovat (Lc. 15,11-32)

III. Descoperim împreună lumina Crăciunului

1.      Isus, lumina lumii

2.      Steaua din Betleem

IV. Il conducem pe Petru pe drumul său cu Isus

1.      Petru îşi pune speranţe în Isus

2.      Petru trăieşte răstignirea şi învierea lui Isus

3.      Noi sărbătorim Paştele

V. A trăi sub binecuvântarea lui Dumnezeu

1.      Binecuvântarea lui Avram trece asupra lui Iacov (1 Moise 12-33)

2.      Viaţa noastră este binecuvântată

VI. A lăuda creaţia bună a lui Dumnezeu

1.      Dumnezeu ne-a dăruit „grădina Eden“ (1 Moise 2)

2.      Oamenii periclitează ordinea creaţiei dumnezeieşti

3.      Oamenii primesc prin persoana lui Noe promisiunea dumnezeiască (1 Moise 8,22)

4.      Oamenii laudă pe Dumnezeu (Psalm 104)

Teme opţionale:

VII. Prin Isus aflăm apropierea lui Dumnezeu

Pildele lui Isus (pilda grăuntelui de muştar Mc.4,30-32, pilda celor invitaţi la cină Lc.14,16-23)

VIII. Înţelegem poporul Evreu

Ca pe timpul lui Isus, evreii cred şi trăiesc tradiţiile lor

Clasa a IV-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi dezvoltarea de răspunsuri creştine la întrebările vieţii noastre

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1	să conştietizeze semnificaţia păcii şi di­ficultăţile libertăţii	-        exerciţii de analiză a eliberării poporului lui Israel şi a formelor de manifestare a libertăţii la acesta; -        dialog pe tema manifestării libertăţii şi a res­ponsabilităţii în viaţa fiecăruia şi în societatea contemporană; -        dezbatere colectivă pe tema: pacea ca dar dumnezeiesc şi îndatorire umană;
1.2	să definească relaţia dintre viaţă şi moarte din punct de vedere creştin	-        brainstorming despre sentimente (legate de moar­te, speranţă); -        dialog pe baza reproducerilor unor picturi legate de temă (Chagall);
1.3	să înţeleagă că voinţa lui Dumnezeu se înfăptuieşte diferit în epoci diferite	-        lectura biblică;
1.4	să argumenteze care este rolul suferinţei în viaţa credinciosului	-        exerciţii de relatare a unor suferinţe personale.

2. Informarea şi orientarea ecumenică asupra vieţii Bisericii şi tradiţiilor creştine

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
2.1	să identifice corelaţii şi similitudini între Biserica evanghelică şi alte biserici	-        observarea de imagini şi vizionarea de dia­pozitive, filme cu biserici, obiceiuri şi tradiţii ale diferitelor culte creştine; -        exerciţii de identificare de obiceiuri şi tradiţii comune ale bisericilor creştine; -        învăţarea de colinde specifice tradiţiilor altor culte creştine;
2.2	să definească importanţa crezului ca parte integrantă a slujbelor creştine	-        exerciţii de explicare a semnificaţiei crezului; -        participarea la slujbele religioase şi identificarea locului crezului în cadrul acestora;
2.3	să înţeleagă speranţa ca element central al mesajului creştin	-        prezentarea şi explicarea Fericirilor; -        dialog pe tema rolului speranţei în viaţa fiecăruia.

3. Formarea unei judecăţi proprii referitoare la fenomenele credinţei

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
3.1	să definească poruncile biblice ca expresie a voinţei de mântuire a lui Dumnezeu	-        exerciţii de explicare a semnificaţiei poruncilor biblice;
3.2	să înţeleagă fenomenul dezbinării bise­ricilor	-        dialog pe tema rolului lui Luther în istoria creş­tinismului; -        dezbatere colectivă pe tema: ce uneşte şi ce dez­bină bisericile;
3.3	să recunoască supunerea oricărei puteri lumeşti faţă de Dumnezeu	-        dialog pe tema supunerii unor personaje biblice şi istorice faţă de Dumnezeu; -        exerciţii de analiză a unor personaje biblice şi istorice cu putere dumnezeiască.

4. Sensibilizarea faţă de puterea credinţei biblice în viaţa personală

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1	să înţeleagă că Dumnezeu ocroteşte şi ajută pe cei aflaţi în situaţii dificile (de exemplu, eşec)	-        lecturarea de povestiri din Biblia povestită pentru copii; -        studii de caz;
4.2	să înţeleagă că propria lor viaţă este cuprinsă în viaţa eternă a lui Dumnezeu	-        povestirea biblică.

           

 

CONŢINUTURI

I. Obişnuinţa libertăţii

1.      Poporul Israel în Egipt (2 Moise 1)

2.      Moise (2 Moise 2-3)

3.      Eliberarea Israelului (2 Moise 5-16)

II. Moartea

1.      Viaţa omului este limitată

2.      Moartea înseamnă despărţire

3.      Viziuni ale speranţei şi mângâierii

III. Făcători de pace

1.      Îngerii, vestitorii păcii (Lc 2,8-20)

2.      Pacea: dar dumnezeiesc şi îndatorire umană

IV. Prin Isus căpătăm speranţă pentru această viaţă

1.      Fericirile (Mt 5)

V. A trăi cu poruncile lui Dumnezeu

1.      Dumnezeu ocroteşte prin porunci

VI. Ce uneşte şi ce desparte Bisericile

1.      Martin Luther

2.      Creştinii evanghelici, catolici şi ortodocşi au multe în comun

Teme opţionale

VII. Răspândirea Evangheliei

1.      Rusaliile - un început nou

2.      Pavel

3.      Şi astăzi creştinii găsesc puterea de a-şi mărturisi credinţa